Ficțiuni plauzibile (87)

Locuiesc în casa din copac

Abia încap în ea un pat, bicicleta și rucsacul meu de curier. E așezată chiar în vârf, pe două ramuri mai groase. Pe una scrie „Ana, casnică„, pe cealaltă „Ilie, zidar”. Ăsta-i tata. Nu l-am cunoscut niciodată. A plecat la muncă în Spania și dus a fost. Mai jos e bunicul, „Ion, agricultor„. A murit tânăr, strivit de căruță, în timp ce fura porumb de la ceapeu. Străbunicul, Ivan Petrovici Făkălețov, a fost mai norocos. A dezertat și l-a ținut străbunica în pod, cu samahoancă, până s-a sfârșit războiul.

Ficțiuni plauzibile (86)

Kitsch

De o viață, nevastă-mea colecționează obiecte pe care ea le numește „antichități”. Casa ne e plină de tabachere, tipsii și gablonțuri. Mai nou, o pasionează donițele, vasele acelea din tablă în care se mulg vacile. De ziua ei, i-am cumpărat din târg o doniță. Pe ea erau scrise două versuri: „Să ai grijă de Joiana,/ Că doar ea îți umple cana!” Când i-am dat-o, nevastă-mea a înnebunit. „Ce-i cu oribilitatea asta? Vai de simțul tău artistic! Nu ai observat că eu colecționez numai donițe neinscripționate?”

Ficțiuni plauzibile (85)

Un început bizar de toamnă (2)

Trupul tău mă chema, dar ochii îmi spuneau „pleacă amărâtule!„. Buzele arcuite ți se cereau mușcate, dar gura mă alunga. Sfârcurile obraznice îmi penetrau pupilele, dar sânii îmi șopteau „nu ne meriți!”. Pântecul ți se rotunjea ademenitor, dar pe imprimeul fustiței de vară citeam „no way, anyway!”. Coapsele tale de alabastru îmi provocau un sindrom parkinsonian atipic, dar triunghiul magic dintre ele bolborosea „not yet!”. Blestemată fie ziua de toamnă timpurie, în care te-am cunoscut! Mi-ai distrus definitiv somnul!

Ficțiuni plauzibile (84)

Ghicitoare în palmă

M-am înscris într-un grup literar. Ne adunăm săptămânal la „Cocoșatu‘” și, prin rotație, fiecare trebuie să spună o ghicitoare nouă. Dacă nu-i ghicește nimeni răspunsul, primește băutură gratis, altminteri achită întreaga notă. Azi, e rândul meu. Îi rup! Tocmai am auzit o ghicitoare haioasă: „E rotundă și e cârnă și cu capu-n jos atârnă„. Mi-am scris-o în palmă, da’, la final, mi s-a isprăvit pasta-n pix. Până am ajuns la cârciumă am uitat răspunsul. Sunt disperat: abia joia viitoare iau salariul!

Ficțiuni plauzibile (83)

Doamnelooor și domnilooor

pentru prima oară în orașul dumneavoastră, o puteți admira pe Femeia Care Nu Suportă Bărbații Frumoși. Tocmai a revenit dintr-un turneu în America în care a refuzat cererea în căsătorie a lui Riciard Gheară, l-a tratat cu indiferență pe Chinu Rivă și i-a dat cu flit chiar și lui Bred Chit, scuzați-mi rima voluntară. Aveți frunte teșită? Nas strâmb? Urechi clăpăuge? Intrați în sală și, contra modestei sume de 1000 de lei, puteți câștiga marele premiu: un sărut pasional de la marea noastră vedetă!

Ficțiuni plauzibile (82)

Un început bizar de toamnă

Toate au un sfârșit. Ieri mi-a căzut ultimul dinte. Fata mustăciosului e dentist. Mi-a zis că-mi face o proteză. La ce bun? Mâncarea stă neatinsă în blid. Astă noapte a trecut pe aici Moș Martin. Am tăcut mâlc, când l-am zărit prin gard. M-a văzut și el, dar a plecat mai departe. N-are nevoie de carnea mea ațoasă, toamna vrea prune. Îmi vor lipsi hârjoanele cu copiii, excursiile pe munte și băile în Vidraru, dar cel mai rău îmi pare de Mustăcios, că-l las singur. Aș vrea să-i fiu aproape aici, sub nuc.